Jurnalismul online, raiul ticăloşilor anonimi
Cristian Tudor Popescu, editorialistul de la „Gândul”, are dreptate când afirmă că jurnalismul pe net este altceva decât jurnalismul de presă tipărită şi că în epoca jurnalismului online „se modifică cititorii, se modifică şi jurnaliştii”. Nu ştiu ce anume a avut în vedere redutabilul ziarist când a zis că „se modifică cititorii”, de aceea voi încerca să iau în discuţie acest aspect al problemei: cine sunt consumatorii jurnalismului online.
Problema există, nu e inventată – mă refer la forumuri şi la unele comentarii de pe ele. Forumurile foşcăie de anonimi agresivi şi inculţi şi acesta este fenomenul cel mai grav generat de jurnalismul online.
Vorba e că în fiecare societate au existat şi există câteva procente de indivizi bolnavi, rataţi, ticăloşi, fricoşi. Odată cu apariţia netului, aceştia şi-au găsit tribuna, se pot exprima şi manifesta – evident, sub acoperirea anonimatului. Presa online, ca să nu fie acuzată de cenzură şi limitarea dreptului la expresie, a deschis larg uşile, permiţând accesul în spaţiul ei virtual unei haite de provocatori rataţi. Aflându-se sub protecţia anonimatului, ei îşi permit totul ce-şi poate permite un dezaxat prin întuneric – etichetează injurios, trimit „la origini”, lansează bârfe, calomniază… Online-iştii sunt puşi într-o situaţie cu totul inegală, discriminatorie, în raport cu anonimii: ei semnează materialele, îşi asumă public riscul opiniilor lor. Anonimii nu riscă nimic, nu răspund pentru dejecţiile pe care le produc.
(O precizare, pentru cârcotaşi: când vorbesc despre forumişti, nu mă refer la toţi – majoritatea fiind oameni normali -, ci doar la acea minoritate agresivă care şi formează linguriţa de dohot în butoiul cu mere). Cu certitudine, societatea va ajunge mâine-poimâine să reglementeze şi această situaţie. Primii care trebuie să se pronunţe însă în acest sens sunt jurnaliştii. Din păcate, la noi acest subiect nu se discută decât accidental. O excepţie fericită e „strigătul de deznădejde” al colegei noastre Rodica Ciorănică.
Forumurile sunt un spaţiu public, aşa cum sunt mitingurile, şedinţele, conferinţele. Dacă într-o sală de conferinţe apare un individ şi începe a-i înjura şi a-i jigni pe cei din sală, el este scos de guler afară. Ba mai mult, el poate fi dat şi pe mâna poliţiei. Alta e situaţia pe net. Profitând de anonimat, orice ticălos laş şi fricos devine curajos, insultă, dă note, calomniază – pentru că ştie că nu va răspunde în faţa nimănui. În goană după rating, admiţând asemenea „comentarii”, presa online comite un act de anticultură şi compromite noţiunea de libertate de exprimare. A înjura în public nu e o dovadă a existenţei libertăţii de expresie, ci o dovadă a unui spaţiu public degradat. La teatru, după spectacol, nu se va găsi niciun „curajos” să iasă în scenă şi să spună că actriţa X e curvă; în presa online aşa ceva e posibil.
Legislaţia, evident, merge în urma netului, dar probabil că a venit timpul ca ea să reglementeze şi acest domeniu. Jurnaliştii au dreptul să ceară să fie protejaţi de… gunoaiele virtuale şi anonime. Şi nu numai jurnaliştii, dar şi consumatorii normali de presă online. Într-un cuvânt, a venit timpul că să ne gândim cum putem feri de poluare acest fascinant spaţiu virtual şi public comun – jurnalismul online.
Constantin Tănase, Timpul de dimineaţă
comentarii recente