Cum se fac “ştirile de top”

Ziarele online şi portalurile de ştiri se fac pentru omul grăbit. Stă acest om grăbit în holul unui hotel, într-o gară sau aeroport, în avion sau în tren şi vrea să afle ce s-a mai întâmplat nou în ţara sa ori în lume. Deschide pagina web şi începe a „frunzări” ştirile. Bineînţeles, importanţa şi noutatea ştirii o stabileşte după titlu. Un titlu obişnuit, fără „intrigă”, nu te incită la lectura ştirii.

Omul grăbit citeşte doar ştirile cu titluri „incitante”. De exemplu, o ştire cu titlul „Primarul general Chirtoacă şi porumbeii” nu va atrage mulţi cititori grăbiţi; în schimb alt titlu – ca, de exemplu, „Porumbeii s-au găinăţat pe primarul general Chirtoacă” – va fi citit, cu siguranţă, chiar dacă utilizatorul grăbit riscă să scape trenul sau avionul.

5 lucruri care se pierd odată cu închiderea ziarelor tipărite

5 lucruri pe care probabil că nu le ştiai despre presa tipărită, 5 greşeli care îi grăbesc sfârşitul şi 5 probleme pe care trebuie să le rezolve presa online.

1. Garanţia. Orice produs cu investiţie iniţială şi costuri fixe mari are interesul de a-şi păstra credibilitatea pe termen lung. Asta, chiar sacrificând câştigurile rapide şi facile. Nu la fel stau lucrurile atunci când intrarea pe piaţă nu costă aproape nimic. Odată compromis, un produs editorial o poate lua uşor de la capăt sub alt nume.

„În maximum 15 ani, ziarele pe hârtie vor deveni o curiozitate bibliofilă”

Cristian Tudor Popescu

Editorialistul Cristian Tudor Popescu este convins că, în 15 ani, ziarele pe print vor deveni un „accesoriu vintage”.

„E limpede că Internetul e viitorul. În maxim 15 ani, ziarele pe hârtie vor deveni o curiozitate bibliofilă, e inexorabil. Iar cititorii care vor avea ziarul în mână la cafea vor fi ca filateliştii de azi”.

Vă dau doar un exemplu: „Gândul” a avut în unele zile şi 150.000 de accesări, ori tirajul ziarului este sub 20.000. Practic, puterea de transmisie mediatică a site-ului este mult mai mare. În România, pe print, nu poţi face profit cu un cotidian quality. Poate tabloidele fac profit, dar cele quality nu”, adaugă editorialistul de la „Gândul”.

„Dacă dispar unele ziare nu e nici mai bine, nici mai rău. Ceea ce se întâmplă în natură nu are conotaţii etice. Când un animal dispare în lupta dintre specii nu e bine sau rău, e natural. Se întâmplă”.